Stilul nostru agitat de viaţă, consumul sporit de carne, fructe de mare, băuturi alcoolice – în special bere, băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr sau fructoză, excesul ponderal, adipozitatea, hipertensiunea, boala renală cronică, hipotiroidismul, folosirea diureticelor sunt doar câţiva dintre factorii care ne produc disconfort în organism. Corpul nostru reacţionează în modul său propriu, ne semnalizează faptul că ar trebui să mergem la medic sau să facem schimbări în alimentaţie şi în modul nostru de a fi.
Nu de puţine ori, când ajungem la doctor, după ce efectuăm analizele pe care ni le recomandă, verdictul acestuia vine rapid: GUTĂ! Şi lumea noastră parcă se prăbuşeşte! Cum, eu bolnav de gută?! De ce mi s-a întâmplat tocmai mie?
Aşa încât, ce este guta? Ce alimente să evit dacă am acest diagnostic?
Guta este un tip de artrită (inflamaţie a articulaţiilor) cauzată de existenţa unor concentraţii mari de acid uric în sange. Guta nu apare peste noapte! Anii de zile în care în organismul nostru au fost înregistrate niveluri serice crescute de acid uric şi noi nu am ştiut, timpul în care cristalele acidului uric s-au depus la nivelul articulaţiilor şi ţesuturilor adiacente ne-au adus în situaţia de a prezenta simptome specifice acestei afecţiuni.
Care sunt aceste simptome?
Acidul uric cristalizat în articulaţii determină crize acute de dureri la baza degetului mare de la picior, glezne, genunchi, încheietura mâinii, degetele mâinii. Guta debutează brusc, cel mai adesea noaptea, articulaţiile se inflamează (roşeaţă, tumefiere, căldură locală, sensibilitate crescută la nivelul articulaţiei), iar durerile intense nu pot fi calmate cu analgezicele tipice sau antiinflamatoarele comune. Simptomele care o prevestesc? Oboseala, impresia de gripă, cefaleea sunt cele mai frecvente!
Nivelurile serice crescute de acid uric sunt urmare a descompunerii purinelor în organism (purinele sunt elemente constitutive ale ADN-ului, fiind un tip de proteină care se găseşte în multe alimente şi în toate celulele corpului nostru), aşadar un rol extrem de important atât în apariţia gutei, cât şi în reducerea posibilităţii de a avea ulterior pusee dureroase (crize) de gută îl are dieta.
Daca deja diagnosticul de gută a fost pus, atenţie! O dietă bogată în purine poate creşte de 5 ori riscul de a suferi de crize de gută.
Ce alimente trebuie evitate?
Acidul uric este rezultatul descompunerii purinelor provenite din dietă, astfel încât pentru bolnavii de gută se recomandă un regim alimentar sărac în purine. Alimente cu valori mari de purine (de evitat):
Nu de puţine ori, când ajungem la doctor, după ce efectuăm analizele pe care ni le recomandă, verdictul acestuia vine rapid: GUTĂ! Şi lumea noastră parcă se prăbuşeşte! Cum, eu bolnav de gută?! De ce mi s-a întâmplat tocmai mie?
Aşa încât, ce este guta? Ce alimente să evit dacă am acest diagnostic?
Guta este un tip de artrită (inflamaţie a articulaţiilor) cauzată de existenţa unor concentraţii mari de acid uric în sange. Guta nu apare peste noapte! Anii de zile în care în organismul nostru au fost înregistrate niveluri serice crescute de acid uric şi noi nu am ştiut, timpul în care cristalele acidului uric s-au depus la nivelul articulaţiilor şi ţesuturilor adiacente ne-au adus în situaţia de a prezenta simptome specifice acestei afecţiuni.
Care sunt aceste simptome?
Acidul uric cristalizat în articulaţii determină crize acute de dureri la baza degetului mare de la picior, glezne, genunchi, încheietura mâinii, degetele mâinii. Guta debutează brusc, cel mai adesea noaptea, articulaţiile se inflamează (roşeaţă, tumefiere, căldură locală, sensibilitate crescută la nivelul articulaţiei), iar durerile intense nu pot fi calmate cu analgezicele tipice sau antiinflamatoarele comune. Simptomele care o prevestesc? Oboseala, impresia de gripă, cefaleea sunt cele mai frecvente!
Nivelurile serice crescute de acid uric sunt urmare a descompunerii purinelor în organism (purinele sunt elemente constitutive ale ADN-ului, fiind un tip de proteină care se găseşte în multe alimente şi în toate celulele corpului nostru), aşadar un rol extrem de important atât în apariţia gutei, cât şi în reducerea posibilităţii de a avea ulterior pusee dureroase (crize) de gută îl are dieta.
Daca deja diagnosticul de gută a fost pus, atenţie! O dietă bogată în purine poate creşte de 5 ori riscul de a suferi de crize de gută.
Ce alimente trebuie evitate?
Acidul uric este rezultatul descompunerii purinelor provenite din dietă, astfel încât pentru bolnavii de gută se recomandă un regim alimentar sărac în purine. Alimente cu valori mari de purine (de evitat):
- Măruntaie - ficat, rinichi, inimă, momiţe;
- Vânat – fazan, iepure, căprioară;
- Peşte gras – anşoa, hering, macrou, sardine, şprot, păstrăv, plevuşcă;
- Fructe de mare – în special midii, crabi, creveţi şi alte scoici, icre, caviar;
- Extract/derivate din carne şi drojdie – marmite, pasta Bovril, sosuri din comerţ şi bere.
- Carne – vită, oaie/miel, porc;
- Pasăre – pui, raţă;
- Mazăre uscată, fasole boabe şi legume deshidratate - fasole boabe semipreparată, fasole roşie, soia şi mazăre, etc;
- Ciuperci şi micoproteine – proteină vegetală;
- Unele legume – sparanghel, conopidă, spanac;
- Cereale integrale – tărâţe, tărâţe de ovăz, pâine integrală.
- Produse lactate – lapte, brânză, iaurt, unt;
- Ouă;
- Pâine şi cereale (excepţie produsele integrale);
- Paste făinoase şi tăiţei;
- Fructe şi legume (a se vedea lista cu produse cu valori medii de purine).