Pentru că guta este una din cele mai dureroase forme de artrită, se manifestă prin episoade acute dureroase datorită articulaţiilor inflamate, ne este util să ştim care sunt cauzele sau factorii care o pot declanşa, dacă sunt alte afecţiuni asociate cu îmbolnăvirea de gută, care sunt remediile clasice şi cele naturiste, diete de urmat pentru reducerea posibilităţii de a avea ulterior pusee dureroase (crize) de gută.
Aşadar, care sunt factorii sau cauzele care declanşează guta? Sunt alte afecţiuni asociate cu acest diagnostic?
Guta nu apare dintr-o dată!
Dieta şi stilul de viaţă care favorizează producerea unor cantităţi mari de acid uric (pe durate îndelungate de timp) ne-au făcut să prezentăm simptome specifice acestei afecţiuni. Există însă şi o serie de factori de risc, care favorizează apariţia bolii, de care este bine să ştim:
Întrucât guta este o boală din categoria afecţiunilor dismetabolice, interacţionează cu alte metabolisme, în special cu cele glucidic şi lipidic, influenţându-se şi potenţăndu-se reciproc, într-o degradare continuă, astfel încât un pacient bolnav de gută poate deveni ulterior diabetic, poate face ateroscleroză sau avea complicaţii renale.
Ce remedii clasice şi naturiste avem la dispoziţie în tratarea gutei?
Diagnosticarea şi tratarea gutei o pot face medicul de familie, medicul de medicină internă, medicul reumatolog, ortopedul, aşa încât, la primele simptome, nu ezitaţi să apelaţi la ei. Pentru stabilirea diagnosticului va fi nevoie de istoricul medical, un examen clinic general şi efectuarea de teste care pot măsura nivelul acidului uric seric şi nivelul acidului uric în urină. În prima fază, medicul va trata episoadele acute, iar apoi, prin medicaţie, va preveni atacurile ulterioare, distrucţia articulară şi va diminua depozitele de uraţi din organism.
Durerea cauzată de atacul de gută poate fi atenuată prin administrarea medicaţiei specifice bolii, precum şi de antiinflamatoare nonsteroidiene (atenţie, acestea au efecte adverse asupra tractului digestiv şi trebuie evitate de bolnavii de ulcer, gastrită), creme antiinflamatoare şi antialgice aplicate local. În perioada crizei de gută se recomandă repaus fizic.
Care sunt remediile naturiste de utilizat ? tratamentul homeopat, acupunctura, reflexoterapia, masajul terapeutic, electroacupunctura, balneoterapia şi tratamentul fitoterapeutic.
Care sunt dietele de urmat pentru reducerea posibilităţii de a avea ulterior pusee dureroase (crize) de gută ?
Extrem de important de ştiut este faptul că simpla pierdere în greutate poate reduce nivelul acidului uric în sânge şi implicit numărul de pusee dureroase ulterioare declanşării bolii. Reducerea numărului de kilograme va diminua şi stresul generat de greutatea excesivă asupra articulaţiilor purtătoare: şold, genunchi, gleznă şi picioare (laba piciorului).
O dietă echilibrată este importantă pentru controlul greutăţii şi păstrarea sănătăţii. Consumaţi cantităţi mari de legume şi fructe – este foarte important consumul a cel puţin 5 legume sau fructe/zi, deoarece oferă fibre, vitamine, minerale şi fitonutrienţi esenţiali pentru sănătate. Consumaţi pâine, alte cereale şi cartofi, însă aveţi în vedere cantităţi moderate de lactate, carne, peşte şi alternative. Reduceţi sau eliminaţi produsele alimentare intens procesate şi băuturile îndulcite cu fructoză (adesea identificate pe etichetă sub numele de sirop de glucoză-fructoză sau sirop de porumb), precum şi băuturile răcoritoare cu îndulcitori.
Atenţie la cumpărarea de gemuri şi condimente îndulcite! Multi producători folosesc siropul de glucoză-fructoză, fiind mai ieftin decât zahărul din trestie de zahăr sau din sfeclă de zahăr.
Studiile au demonstrat că persoanele a căror dietă este bogată în vitamina C sunt mai puţin predispuse să se îmbolnăvească de gută. Şi administrarea de vitamina C ca supliment în dietă (500-până la 1500 mg/zi) poate reduce nivelul de acid uric în sânge. Dacă luaţi în calcul administrarea suplimentelor alimentare, discutaţi întotdeauna cu medicul dvs!
Vrei să previi sau să diminuezi efectele gutei?
Evită sedentarismul şi consumul de alcool, păstrează-ţi greutatea în limite normale, respectând regimul alimentar adecvat şi hidratează-te corespunzător.
Aşadar, care sunt factorii sau cauzele care declanşează guta? Sunt alte afecţiuni asociate cu acest diagnostic?
Guta nu apare dintr-o dată!
Dieta şi stilul de viaţă care favorizează producerea unor cantităţi mari de acid uric (pe durate îndelungate de timp) ne-au făcut să prezentăm simptome specifice acestei afecţiuni. Există însă şi o serie de factori de risc, care favorizează apariţia bolii, de care este bine să ştim:
- sexul masculin (femeile sunt expuse acestui risc abia după menopauză, întrucât abia atunci nivelul de acid uric începe să crească)
- obezitatea creşte riscul prezenţei unor substanţe inflamatorii în sânge
- diete (cure) cu un conţinut caloric foarte mic
- dietele / alimentaţia cu un conţinut ridicat de purine (am menţionat deja în articolul anterior ce alimente sunt de evitat)
- consumul de alcool (moderat /excesiv), care creşte nivelul de acid uric. Indicat este să evităm consumul de bere, întrucât conţine guanozină în cantităţi mari, iar aceasta este metabolizată ulterior în acid uric
- deshidratarea în mod frecvent
- utilizarea diureticelor, a medicamentelor chimioterapice, tratamentul cu ciclosporină, aspirină, pirazinamidă, etambutol în cantităţi mari şi în mod îndelungat
- traumatismele articulare
- intervenţii chirurgicale
- efortul fizic excesiv, peste nivelul de antrenament al persoanei
- factorii genetici (dacă un membru al familiei a fost diagnosticat cu gută, există o predispoziţie de a manifesta această afecţiune)
- factori de risc comuni cu diverse boli (hipertensiune arterială, hipotiroidism, psoriasis, anemie hemolitică, boli renale, boala cardiacă).
Întrucât guta este o boală din categoria afecţiunilor dismetabolice, interacţionează cu alte metabolisme, în special cu cele glucidic şi lipidic, influenţându-se şi potenţăndu-se reciproc, într-o degradare continuă, astfel încât un pacient bolnav de gută poate deveni ulterior diabetic, poate face ateroscleroză sau avea complicaţii renale.
Ce remedii clasice şi naturiste avem la dispoziţie în tratarea gutei?
Diagnosticarea şi tratarea gutei o pot face medicul de familie, medicul de medicină internă, medicul reumatolog, ortopedul, aşa încât, la primele simptome, nu ezitaţi să apelaţi la ei. Pentru stabilirea diagnosticului va fi nevoie de istoricul medical, un examen clinic general şi efectuarea de teste care pot măsura nivelul acidului uric seric şi nivelul acidului uric în urină. În prima fază, medicul va trata episoadele acute, iar apoi, prin medicaţie, va preveni atacurile ulterioare, distrucţia articulară şi va diminua depozitele de uraţi din organism.
Durerea cauzată de atacul de gută poate fi atenuată prin administrarea medicaţiei specifice bolii, precum şi de antiinflamatoare nonsteroidiene (atenţie, acestea au efecte adverse asupra tractului digestiv şi trebuie evitate de bolnavii de ulcer, gastrită), creme antiinflamatoare şi antialgice aplicate local. În perioada crizei de gută se recomandă repaus fizic.
Care sunt remediile naturiste de utilizat ? tratamentul homeopat, acupunctura, reflexoterapia, masajul terapeutic, electroacupunctura, balneoterapia şi tratamentul fitoterapeutic.
Care sunt dietele de urmat pentru reducerea posibilităţii de a avea ulterior pusee dureroase (crize) de gută ?
Extrem de important de ştiut este faptul că simpla pierdere în greutate poate reduce nivelul acidului uric în sânge şi implicit numărul de pusee dureroase ulterioare declanşării bolii. Reducerea numărului de kilograme va diminua şi stresul generat de greutatea excesivă asupra articulaţiilor purtătoare: şold, genunchi, gleznă şi picioare (laba piciorului).
O dietă echilibrată este importantă pentru controlul greutăţii şi păstrarea sănătăţii. Consumaţi cantităţi mari de legume şi fructe – este foarte important consumul a cel puţin 5 legume sau fructe/zi, deoarece oferă fibre, vitamine, minerale şi fitonutrienţi esenţiali pentru sănătate. Consumaţi pâine, alte cereale şi cartofi, însă aveţi în vedere cantităţi moderate de lactate, carne, peşte şi alternative. Reduceţi sau eliminaţi produsele alimentare intens procesate şi băuturile îndulcite cu fructoză (adesea identificate pe etichetă sub numele de sirop de glucoză-fructoză sau sirop de porumb), precum şi băuturile răcoritoare cu îndulcitori.
Atenţie la cumpărarea de gemuri şi condimente îndulcite! Multi producători folosesc siropul de glucoză-fructoză, fiind mai ieftin decât zahărul din trestie de zahăr sau din sfeclă de zahăr.
Studiile au demonstrat că persoanele a căror dietă este bogată în vitamina C sunt mai puţin predispuse să se îmbolnăvească de gută. Şi administrarea de vitamina C ca supliment în dietă (500-până la 1500 mg/zi) poate reduce nivelul de acid uric în sânge. Dacă luaţi în calcul administrarea suplimentelor alimentare, discutaţi întotdeauna cu medicul dvs!
Vrei să previi sau să diminuezi efectele gutei?
Evită sedentarismul şi consumul de alcool, păstrează-ţi greutatea în limite normale, respectând regimul alimentar adecvat şi hidratează-te corespunzător.